1. Perspectivele armamentului nuclear, Submarinele strategice cu armament nuclear

În ultima perioadă se intensifică treptat atenția și discuțiile dintre marile puteri militare pe zona armamentului nuclear. Problematica armamentului nuclear de fapt nu a dispărut niciodată din atenția actorilor relațiilor internaționale cât și a publicului interesat de aspectele securității globale. Dar recent atenția asupra temei vizate a fost revigorată de începutul dialogului SUA-Coreea de Nord privind denuclearizarea ultimii, stoparea de către SUA a acordului nuclear cu Iranul, ieșirea SUA din cadrul tratatului privind forțele nucleare intermediare dintre SUA și URSS, până la ultimele propuneri ale conducerii SUA privind renunțarea completă a SUA, Federației Ruse (FR) și Chinei de la deținerea armamentului nuclear (https://tass.ru/mezhdunarodnaya-panorama/5185833,

https://www.armscontrol.org/act/2018-11/news/trump-withdraw-us-inf-treaty,

https://www.digi24.ro/stiri/externe/sua/trump-anunta-ca-retrage-sua-din-tratatul-pentru-fortele-nucleare-intermediare-cu-ce-consecinte-1017234,

https://iz.ru/872588/2019-04-26/tramp-predlozhil-otkazatsia-ot-iadernogo-oruzhiia,

https://russian.rt.com/world/news/566234-gorbachyov-oon-ssha-drsmd).

Toate aceste aspecte legate de armamentul nuclear sunt însoțite de multiple divergențe între actorii implicați, se anunță diverse învinuiri reciproce de încălcare a anumitor tratate și acorduri, fiecare din cei vizați se expune astfel ca să lase impresia că doar el are dreptate, iar adversarii sunt exponenții răului (https://lenta.ru/news/2019/05/02/pentagon/, https://www.theguardian.com/world/2019/feb/01/infdonaldtrumpconfirmsuswithdrawal-nuclear-treaty, https://russian.rt.com/world/article/622461-armiyasshaperevooruzhenierossiyakitaihttps://russian.rt.com/russia/article/624547-konferenciyamezhdunarodnayabezopasnostrossiyasshaevropa,

https://www.documentcloud.org/documents/4365395-2018-Nuclear-Posture-Review-Final-Report.html,

https://russian.rt.com/world/news/624476-ssha-antirossiiskaya-napravlennost-pro).

            Mai nou, primul locțiitor al șefului Direcției generale de operații din componența Statului Major General al Armatei FR, general-locotenent Victor Poznihir, în cadrul conferinței VIII internaționale de securitate de la Moscova, a declarat că SUA are intenții să realizeze conceptul de nimicire preventivă în lansatoare a rachetelor balistice adverse, iar analiza unor astfel de  scenarii de acțiuni probabile ale SUA, ar fi elucidat că SUA intenționează să obțină o supremație strategică prin acest pretins concept de nimicire a rachetelor nucleare adverse până la lansarea acestora (https://russian.rt.com/world/article/624742-genshtabpreduprezhdeniesshaudarperehvat). Se pretinde că, pentru realizarea acestei nimiciri preventive a rachetelor balistice nucleare, SUA pot utiliza capacitățile sistemului antirachetă dislocat în apropierea hotarelor FR, iar partea rusă drept răspuns întreprinde măsurile necesare, inclusiv prin dotarea forțelor sale cu tehnologii militare noi, printre care sistemele Sarmat și Avangard. Printre aceste măsuri de răspuns ale FR se înscrie și lansarea recentă, pentru testări practice, a unui nou tip de submarin atomic purtător de complexe nucleare subacvatice autonome Poseidon, arme considerate în FR drept armament care la sigur va putea să atingă ca răspuns adversarul în cazul nimicirii altor capacități nucleare (https://ria.ru/20190423/1552982524.html).

            Toate aceste discuții incerte privind arsenalele nucleare sunt mai mult din zona încercărilor de intimidare reciprocă a rivalilor deținători de astfel de arsenale și mai puțin se vor reflecta asupra nimicirii apropiate al acestor muniții nucleare. Mai mult toate părțile implicate sunt în plin proces de modernizare al acestor arsenale și în acest context se impune analiza perspectivelor acestor arsenale nucleare, care nu pot fi nimicite în totalitate prin lovituri preventive asupra acestor rachete aflate în lansatoare după cum susține la conferința de securitate generalul rus (aici se impune o mențiune că, generalul rus, prin astfel de expuneri, este foarte modest în aprecierea capacităților excelente ale FR în sectorul de apărare antiaeriană și antirachetă, iar pretinsa posibilitate a SUA de a nimici preventiv până la lansare capacitățile rusești de lovire nucleară sunt din domeniul unor speculații fără de substanță tehnică reală, deoarece este greu de crezut că pretinsele posibile lovituri preventive ale SUA să poată trece la modul practic peste capacitățile depistării timpurii de lansări și apărării antiaeriene/antirachetă din FR, mai ales în adâncimea teritoriului acesteia. Iar astfel de declarații pot aduce prejudicii de imagine foarte grele complexului industrial-militar rusesc, deoarece cumpărătorii pot renunța la achiziții de tehnică militară rusă dacă tocmai un general rus din cadrul conducerii militare superioare declară că cineva deține capacități ce pot lovi ținte nucleare din FR trecând până la acestea peste mult lăudatele complexe antiaeriene și antirachetă rusești. La modul real, de aplicare a unor lovituri preventive de nimicire a capacităților nucleare până la lansare, am putea discuta serios doar în cazul unui scenariu care include Coreea de Nord, deoarece acest stat are o apărare antiaeriană și antirachetă mult inferioară celor rusești, iar adâncimea teritoriului acesteia permite cu ușurință astfel de acțiuni).

            Marile puteri militare, deținătoare de armament nuclear, au repartizat acest arsenal pe diverse platforme, care la moment sunt împărțite în trei componente cu desfășurare terestră staționară sau mobilă, pe purtători aerieni, purtători navali, prin această repartizare pe purtători și fiind la moment formată triada nucleară al acestor operatori de astfel de armament. Fiecare componentă a triadei este deosebit de eficientă și periculoasă, dar totuși cel mai valoros component considerăm că este anume componenta navală. Această componentă navală fiind reprezentată de mai mulți purtători, dar aici cel mai important și deosebit de periculos purtător este submarina strategică cu propulsie atomică purtătoare de rachete balistice nucleare. Dacă în cazul altor purtători, fie terestru sau aerian, acestea pot fi mult mai ușor identificate, interceptate și chiar nimicite fie în zbor, fie preventiv în lansatoare, atunci componenta navală subacvatică este aproape imposibil de identificat în largul oceanului mondial și deci nu prea pot fi preventiv nimicite (doar dacă de nimicit submarinele aflate la staționare în bazele sale), respectiv anume această componentă, prin capacitatea de lovire prin surprindere și din apropierea țărmului inamic, poate cel mai bine garanta atingerea scopurilor, inclusiv nimicirea reciprocă al adversarilor care au decis utilizarea armamentului nuclear, astfel componenta subacvatică este cel mai bun instrument al descurajării nucleare și cel mai greu de nimicit component al capacității nucleare.