Cauzele şi clasificarea terorismului:

Pe parcursul istoriei, extremiştii au practicat terorismul pentru a genera frica şi a impune o schimbare în comportament. Până în sec. XIX teroriştii acordau, de obicei, unor anumite categorii de oameni imunitate la atac şi anume: femeilor, copiilor şi bătrânilor. Dezvoltarea statelor birocratice a dus la schimbări profunde în terorism. Teroriştii au înţeles, că moartea uni singur individ, chiar şi a monarhului, nu produce neapărat schimbările politice pe care şi le doreau. Teroriştii au reacţionat prin folosirea unei metode inderecte de atac. Aceste atacuri indirecte au creat o atmosferă publică de nelinişte şi neîncredere în guvern. Spontaneitatea şi raritatea aparentă a actelor face, practic, imposibilă protecţia de către guverne a tuturor victimilor potenţiale. Societatea cere protecţia, pe care statul n-o poate acorda.

Terorismul modern oferă practicanţilor săi multe avantaje, unul dintre ele este numărul infinit de ţinte. Ei îşi aleg ţinta şi determină unde, când şi cum să atace. Numărul posibilităţilor le oferă teroriştilor o înaltă probabilitate de succes cu risc minimal.

Teroriştii sînt inspiraţi de diferite motive, pe care cercetătorii le clasifică în trei categorii: raţionale, psihologice şi culturale.

Teroristul raţional  chibzueşte cu atenţie lucrurile, proectele şi opţiunile, făcând şi o analiză a beneficiului. El caută să determine dacă sînt căi mai puţin costisitoare şi mai eficace decât terorismul în vederea realizării scopului urmărit. Pentru a-şi asuma riscul, el cântăreşte capacităţile defensive ale ţintei împotriva capacităţilor sale de atac.

Motivaţia psihologică a terorismului derivă din nemulţămirea personală de viaţa sa. El îşi găseşte sensul vieţii în terorism. Teroriştii nici nu admit gândul, că ei nu au dreptate şi că opiniile altora ar fi adevărate. Ei atribuie numai motive negative la toţi din afara grupului lor.

Motivaţia culturală  se explică prin faptul că, prin definiţie culturile formează valori şi îi împing pe oameni, la acţiuni care par fără sens. Tratarea vieţii, în general, şi a vieţii, în general şi a vieţii individuale, în special, este o caracteristică de ordin cultural, care are o legătură strânsă cu terorismul. Teroriştii pot fi gata să-şi sacrifice viaţa pentru organizaţia şi cauza acesteia. Vieţile altora, fiind totalmente negative în sistemul de valori al teroriştilor, pot fi distruse cu puţine sau chiar fără remuşcări.

Datorită faptului că terorismul sa manifestat şi se manifestă sub multiple aspecte, scopurile şi mobilurile acţiunilor teroriste ne fiind aceleaşi, aceasta poate fi clasificat după anumite criterii:

  1. După mobilul sau intenţia care stă la baza actului terorist, destingem.
    1. Terorismul de drept comun, prin care se urmăreşte realizarea unui avantaj material ori cu titlul personal, cum ar fi extorcarea de fonduri sau răzbunarea, şantajul, ameninţările, răpirile. În asemenea cazuri ne aflăm în faţa unor infracţiuni de drept comun, a căror consecinţe cad sub incidenţa codului penal,

agravată prin metoda de execuţie: acte teroriste, în esenţa cărora este o acţiune violentă sau de intimidare, comisă de un individ sau de un grup de persoane şi care nu urmăresc obiective politice.

  • Terorismul social este acea formă a terorismului, care urmăreşte schimbarea orânduirii sociale într-o ţară, inpunîndu-I o altă ideologie socială şi economică. Caracteristicile acestui gen de terorism este faptul, că el nu depăşeşte graniţele ţării respective.
    • Terorismul politic are drept scop ruperea relaţiilor dintre state, înlăturarea anumitor lideri politici, inclusiv şefi de state, deveniţi indezirabili unor cercuri politice, să influenţeze prin intimidarea politică generală a unor state.
    • Terorismul de stat este formă ce presupune recurgerea din partea unui stat la acte de natură teroriste în lupta contra unor mişcări sau persoane, considerate subversive. În această categorie se înscrie exercitarea sistematică a actelor de coerciţie bazate pe utilizarea pe scară largă a forţei şi mijloace violente: menţinerea unor grupuri sociale etnice sau religioase, în condiţii de inferioritate prin oprimare şi represiune.
  • După spaţiul în care sete practicat, al factorilor implicaţi sau afectaţi, precum şi din punct de vedere al întinderii efectelor sale, terorismul poate fi:

         a)  Terorism naţional sau intern, care provoacă o stare de teroare  pentru aşi atinge scopul pe calea unor acte de violenţă, susceptibile să exercite o influenţă distructivă asupra stării morale a maselor. Starea de intimidare a maselor, pe care o creează şi care ar putea atrage o dezorganizare a forţelor sociale.

  • Terorismul internaţional este folosirea nelegală a forţei sau a violenţei, comise de un grup sau de indivizi, care se află în străinătate şi / sau sînt conduşi de ţări sau grupări din afară, sau a căror activitate transcende hotarele naţionale.
  • Terorismul trasnaţional este o nouă formă constând în faptul că autorii actelor teroriste sunt autonomi faţă de orice stat sau grupările sunt compuse din indivizi de naţionalităţi diferite, uniţi sub drapelul religiei şi al violenţei.
  • După principalele cauze care îl generează, putem distinge:
    • Terorismul rasist care creează un sentiment de teroare, de nesiguranţa şi teama pentru ziua de mâne în rândul cetăţenilor de culoare.
    • Terorismul extremist – naţionalist, în general îşi limitează aria în interiorul unei singure ţări.
    • Terorismul neofascist sau neonazist, ce manifestă politică şi ideologia ca cultul violenţei, îndeamnă la nesocotirea drepturilor legitime ale popoarelor, la amestecul în treburile interne ale statelor, la acţiuni de forţă de natură care să pericliteze climatul internaţional.
    • Terorismul de natură fundamentalist – religios  ca o metodă de acţiune pentru unele grupări şi organizaţii care pretind a avea un caracter religios.
  • După modalităţile de executare a acţiunilor teroriste, distingem:
    • Terorismul direct, prin care actul vizează scopul propus, aceasta constituind însuşi obiectivul actului terorist.
    • Terorismul indirect, prin care actele teroriste se comit, folosind metodele şi procedeele de acţiune indirectă, care conduc la atingerea scopului propus ori concură la realizarea acestuia.   

Leave a Reply

Your email address will not be published.