Situația generală a evoluției bugetelor militare ale statelor lumii

În ultimii ani, în contextul apariției pe harta globală a mai multor puncte fierbinți, dar și în contextul de a-și menține capacitățile de apărare și influența pe arena globală, majoritatea statelor mari ale lumii, inclusiv folosind noțiunea de agresivitate a Federației Ruse (FR), învinuită de anexarea teritoriilor ucrainene și implicarea în conflicte deschise în același stat, și-au sporit considerabil bugetele militare, iar SUA în ultimii ani insistent pledează ca toți membrii NATO să ridice cheltuielile pentru apărare măcar la 2% din PIB. Astfel, bugetele militare au început a crește concomitent cu degradarea relațiilor dintre marile puteri și situației de securitate pe axa FR, China – NATO, alte state din lumea occidentală, fiind foarte apropiată situația de cea din perioada războiului rece. Contextul degradant al situației de securitate globală se confirmă de creșterea bugetelor militare imediat după apariția problemelor avansate de securitate din Ucraina, iar pericolul unui conflict armat dintre marile puteri, cum ar fi FR, China, aliații acestora pe de o parte și statele occidentale și NATO pe de alta, a devenit ceva care nu este exclus în rezolvarea divergențelor, complicate multiplu de embargourile economice reciproce. Aceste aspecte alarmante, de readucere în atenție a conflictului armat dintre marile puteri, inclusiv pe continentul european, aspect care se considera deja imposibil până în anul 2014 și care se observă în primul rând prin creșterea cheltuielilor militare, pot fi semnalat și la analiza datelor prezentate de Institutului Internațional de Studii pentru Pace (SIPRI), unde aceste date relevă că volumul total de cheltuieli pentru apărare în anul 2018 a crescut cu 2,6%, atingând suma de 1,82 trilioane dolari SUA.

Conform SIRPI, în topul primilor 10 state cu cele mai mari cheltuieli militare în anul 2018 se află: 1. SUA – 648,798 miliarde dolari (3,2% din PIB); 2. China – 249,997 miliarde dolari (1,9% din PIB); 3. Arabia Saudită – 67,555 miliarde dolari (8,8% din PIB); 4. India – 66, 510 miliarde dolari (2,4 din PIB); 5. Franța – 63,800 miliarde (2,3% din PIB); 6. Federația Rusă – 61,388 miliarde dolari (3,9% din PIB); 7. Marea Britanie – 49,997 miliarde dolari (1,8% din PIB); 8. Germania – 49,471 miliarde dolari (1,2% din PIB); 9. Japonia – 46, 618 miliarde dolari (0,9% din PIB); 10. Coreea de Sud – 43,070 miliarde dolari SUA (2,6% din PIB).

Trebuie de menționat că aceste cifre nu demonstrează pe deplin adevăratele cheltuieli pentru apărare, deoarece, pe lângă aceasta, există o serie de articole de cheltuieli destinate pentru apărare și securitate clasificate. Astfel, conform datelor prezentate de SIRPI, FR în anul 2018 a cheltuit 61,4 miliarde dolari SUA, Ministerul Apărării al Rusiei, însă a declarat 46 miliarde dolari SUA. Tot aici bugetul militar al SUA în anul 2018 este apreciat de Ministerul Apărării al FR la nivelul de 707 miliarde dolari, față de cele oficiale – 698 miliarde dolari. China a prezentat cifra oficială a bugetelor pentru anii 2018 – 175 miliarde dolari SUA, iar pentru anul 2019 – 177,6 miliarde dolari SUA, SIRPI însă expune cifra de aproximativ 250 miliarde dolari SUA în anul 2018.

Cu toate acestea, creșterea bugetelor militare a mai multor state reprezintă, în mare măsură, un indiciu de instabilitate la care se află în prezent securitatea globală, care s-a înrăutățit considerabil după anul 2014. Printre factorii principali, care au zdruncinat echilibrul securității globale se proiectează încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului internațional contemporan, în special, principiului integrității teritoriale și cel al inviolabilității frontierelor. Un exemplu vădit în acest sens poate fi adus anexarea peninsulei Crimeea de la Ucraina de către Federația Rusă în primăvara anului 2014, aspect negat de FR, care se bazează pe rezultatele unui referendum privind încadrarea Crimeei în componența sa, iar învinuirile ucrainene și occidentale precum că FR ar fi parte componentă activă la războiul din Lugansk și Donețk de asemenea sunt negate vehement de partea rusă, fiind de către toți adoptat un comportament de genul ”toți au dreptate și nici unul în parte” dacă să asculți doar o parte și să de făcut abstracție de alta.

Situația din Ucraina a cauzat o adevărată companie de publicitate a unui pretins sau real pericol armat rusesc sau occidental contra FR și respectiv sa soldat cu creșterea cheltuielilor pentru apărare în mai multe țări din estul Europei. Ucraina în anul 2018 a alocat pentru apărare 86 014 500 mii hrivne (7 038 540 mii dolari SUA) cu 19 287 100 mii hrivne (730 milioane dolari SUA) mai mult decât în anul 2017 și cu 27 686 751,6 mii hrivne  (1 047 630 mii hrivne) mai mult decât în anul 2016. Pentru anul 2019 bugetul militar al Ucrainei a alcătuit în jur de 7,1 miliarde dolari SUA (5% din PIB).

Lideri după ritmurile de creștere a bugetelor militare a statelor din Europa de est sunt, de asemenea, Polonia – a alocat în anul 2018 peste 11 miliarde de dolari SUA  și România – în anul 2018 a alocat 4,6 miliarde de dolari SUA, care sunt urmate de Bulgaria – cu un buget militar în anul 2018 de 1096 milioane dolari SUA;  Lituania – 1030 milioane dolari SUA și Letonia – 680 milioane dolari SUA.

Făcând o referință la blocul militar al Alianței Nord-Atlantice, bugetul pentru apărare al acestuia se află, de asemenea, în continuă creștere. După spusele secretarului general al NATO Jens Stoltenberg cheltuielile pentru apărare în anul 2019 ale statelor-membre NATO, cu excepția SUA au crescut în anul 2019 cu 3,9%. Astfel, urmează să depășească suma de 1 trilion de dolari SUA.

În anul 2018 statele-membre NATO au cheltuit în acest scop peste 970 miliarde de dolari SUA, iar în perioada anilor 2012 – 2018 suma totală a cheltuielilor pentru apărare a alcătuit 6,6 trilioane de dolari SUA.

În topul statelor cu cel mai mare buget militar pentru anul 2019 se plasează SUA – 730 miliarde dolari, fiind urmate de Marea Britanie – 60,4 miliarde dolari, Germania – 54,1 miliarde dolari, Franța – 50,7 miliarde dolari și Canada – 21, 9 miliarde de dolari SUA.

O ușoară reducere a bugetului militar în anul 2019, comparativ cu anul 2018 este observată la Turcia – 13,9 miliarde de dolari în 2019 față de 14,1 miliarde dolari SUA în anul 2018.

De menționat că sporirea bugetelor pentru apărare ale statelor-membre NATO este cauzată, în primul rând, de tendința de alocare a celor 2% din produsul intern brut (PIB) considerat un procent adecvat pentru a asigura o apărare complexă a unui stat, cota care va fi atinsă în anul 2019 de cel puțin 8 state, iar până în anul 2024 se așteaptă ca majoritatea statelor să fie capabile să aloce pentru apărare 2% din PIB. Decizia de sporire a bugetelor militare a fost luată, la cerința SUA în anul 2014, în cadrul summit-ului NATO din Wales, Marea Britanie, cauzată mai ales grație deteriorării relațiilor NATO cu FR. 

Scopul urmărit al măririi bugetelor militare îl alcătuiește sporirea eficacității de descurajare și apărare a statelor-membre NATO, în special, în contextul executării misiunilor Alianței de atingere a dominației tehnologice și militare în lume, inclusiv în spațiile cosmic și cibernetic, cuprinzând, de asemenea, elaborările intelectului artificial.

            Pe fundalul creșterii cheltuielilor pentru apărare  într-o serie de state, dimpotrivă, este atestată o reducere a cheltuielilor militare. Majoritatea statelor sunt din Africa și Orientul Apropiat. Conform datelor prezentate de SIPRI, în topul celor 10 state în care a fost atestată reducerea bugetelor militare în anul 2018 se enumeră: 1. Sudanul de Sud – minus 50% și a alcătuit 59,4 milioane dolari SUA; 2. Sudan – minus 49%  – 1 048 milioane dolari SUA; 3. Benin – minus 28%  –  90,2 milioane dolari SUA; 4. Congo – minus 27%  – 292 milioane dolari SUA; 5. Trinidad și Tobago – minus 18%  – 169 milioane dolari SUA; 6. Angola – minus 18%  – 1 984 milioane dolari SUA; 7. Irak – minus 16%  – 6 318 milioane dolari SUA; 8. Bahrain – minus 11%  – 1 397 milioane dolari SUA; 9 Republica Democrată Congo – minus 10%  – 295 milioane dolari SUA;10. Gabon – minus 49%  – minus 10% și a alcătuit 261 milioane dolari SUA.

            Din datele prezentate în Federația Rusă se observă în ultimii doi ani o ușoară descreștere a bugetului militar. Aceste date au fost prezentate în raportul anual al Institutului Internațional de Studii pentru Pace (SIPRI) din Stockholm. Reducerea cheltuielilor pentru apărare a poziționat FR, printre statele cu cele mai mari bugete militare, de pe locul 5 pe locul 6. În anul 2019 FR a planificat un buget pentru apărare în sumă de aproximativ 48 miliarde dolari SUA, în 2018 conform datelor prezentate de SIPRI au fost cheltuite  61,4 miliarde dolari SUA (datele oficiale – 46 miliarde dolari SUA ), iar în anul 2017 – din date oficiale – 66,3 miliarde dolari SUA. Chiar și în pofida reducerii banilor alocați apărării Rusia cheltuie cel mai mult în comparație cu statele europene.

De menționat că, FR a început să-și sporească bugetul militar în anii 2011 – 2015 în cadrul Programului de modernizare a armatei pentru perioada anilor 2011- 2020, iar suma alocată în acest scop este de 19 trilioane ruble (300 267 milioane dolari SUA). În prezent FA ale FR continuă să fie modernizate în baza unui nou Program de reînzestrare cu armament pentru perioada 2018 -2027, pentru care sunt alocate 20 trilioane de ruble (316 071 milioane dolari SUA). Inițial acest program urma să fie aprobat încă în anul 2016 însă a fost amânat pentru doi ani în legătură cu situația economică complicată cu care se confruntă FR în urma sancțiunilor impuse de SUA și UE ca reacție a deteriorării relațiilor pe fundalul situației din  Ucraina.

            Cota înzestrări cu armament nou și modernizat a Forțelor Armate ale FR în anul 2018 a alcătuit  61%. Prin urmare, Forțele Nucleare – 82%; Forțele Aerospațiale – 74%;  Forțele Navale – 55%; Forțele Terestre – 46%. În anul 2019 cota reînzestrării cu armament și tehnică militară este planificată să atingă nivelul de 68%.

            Reieșind din cele expuse putem conchide faptul că volumul bugetelor militare, în general, are proprietatea de a fi flexibil, în dependență de necesități și circumstanțe. Evident că aceste necesități nu trebuie să depășească buna funcționare a capacităților economiei statului și să influențeze negativ asupra distribuirii balansate a resurselor financiare și la celelalte sfere social-economice. Totuși riscurile care continuă să fie determinate de retorica agresivă în relațiile dintre state, concurență și de fenomenul terorist, vor impulsiona și în continuare sporirea bugetelor militare ale principalilor actori globali și regionali, care vor atrage după sine celelalte state mai mici, important fiind ca sporirea interminabilă a bugetelor militare să nu aducă și la creșterea reală a posibilității izbucnirii unui conflict armat dintre marile puteri, care ușor poate genera într-un război mondial nou.